Archive for the Martina Category

See ya

Posted in Cafea, Martina, Prieteni on Noiembrie 12, 2009 by Mary Alexe

Ies din Bucureşti cîteva zile să mă mai aerisesc la creierii capului. Călătoria asta include şi o mică trecere prin unele dintre locurile unde mi-am petrecut o parte din copilărie. Nu ştiu dacă voi ajunge chiar şi în casa respectivă; ar putea fi cu preţul liniştii mele, atîta cîtă mai e.

Pînă una alta, ne aşteaptă Elena cu mîncărurile ei grozave, blănoşii, treptele din faţa casei care dau spre grădină şi unde abia aştept să-mi beau cafeaua, fie ploaie, fie vînt.
Vă las cu un cîntecel frumos.
So, bye now!

Anunțuri

marea

Posted in Mare, Martina, Poze on Mai 18, 2009 by Mary Alexe

IMG_3076
IMG_3134
IMG_3111
IMG_3085
IMG_3143
IMG_3100
IMG_3099
IMG_3118
IMG_3234
IMG_3151
IMG_3135
IMG_3245
IMG_3229
Am luat-o pe Martina (sau ea m-a luat pe mine) pentru o gură de mare. Am mai facut noi mici escapade de genul ăsta. Dincolo de faptul că am ajuns pe cu totul altă plajă decît am vrut noi, că după bucuria şi… da, veselia cu care nu sînt foarte obişnuită, dar pe care ceilalţi o văd în mine – n-am să înţeleg niciodată de unde această diferenţă între cum mă văd eu şi cum văd ceilalţi – pe drumul de întoarcere am căzut într-o stare greu de pus în cuvinte şi pe care Martina a înţeles-o imediat aşa, fără cuvinte (mereu înţelege, cred că nimeni nu mă cunoaşte aşa de bine) sau că acum mă ustură pielea îngrozitor, era bine şi m-aş întoarce şi mîine dacă aş putea. Dar nu pot, mă aşteaptă lucruri grele.
Şi de-acum cred că pe vecie Manic Street Preachers si mai ales „Ocean Spray” o să-mi amintească de (mirosul de) mare şi invers.

mda…

Posted in Mama, Martina, Uncategorized on Februarie 20, 2009 by Mary Alexe

Într-un acces de sinceritate, aseară la Lăptărie, când îşi amintea ea şi-mi arunca mie în faţă (dealtfel, o face ori de câte ori are ocazia :D) cum ne-am cunoscut noi într-a noua, adicătelea cum ea tot încerca să se împrietenească cu mine, iar eu eram arogantă şi făceam pe inabordabila – noroc că a insistat, că altfel ar fi pierdut acest unic şi irepetabil privilegiu de a exista eu în viaţa ei), Martina îmi spune: „Martinel, tu eşti o fată extraordinară, dar după ce te cunoaşte omu’!”

În altă ordine de idei, azi serbăm iar Victoria. La mulţi ani, mami!

Posted in Martina, Pisici, Poze on Aprilie 24, 2008 by Mary Alexe

Pisica Martinei, Teri, este proaspătă mămică. Deocamdată, puiuţii sînt în pod, acolo unde şi-a ales ea culcuşul. Cu acordul mămicii, revenim cu poze curînd.

Posted in Martina, Poze, Terry şi Grim, Zăpadă on Decembrie 31, 2007 by Mary Alexe

Mi-au prins tare bine cele cîteva zile petrecute cu Martina şi cu ai ei în căsuţa ei de la ţară, cu muzicile (puse tot de mine, normal), cu vin fiert, un film-două, de fapt trei, cu Grim care este zăpăucul casei şi care nu concepe ca cineva să mănînce sau să facă ceva, orice, în prezenţa lui fără ilustra sa participare, cu Teri de care m-am înnamorat iremediabil şi pe care am vrut s-o vîr în geantă la plecare – dar ce scandal ar fi făcut Totosh al meu, care e un fel de Grim în variantă pisicească, cu telefonul care a făcut-o pe Martina aşa de bucuroasă cum n-am mai văzut-o de prea mult timp şi cu bunicul care mi-amintea de bunicul meu, cu umorul pe care nu şi l-a pierdut nici la aproape 90 de ani; trecem peste cafeaua cu sare de lămîie în loc de zahăr, operă proprie, sau peste faţa de masă pătată tot cu cafea – şi nu băusem nimic, honest! – sau peste cum am reuşit eu să blochez laptopul în loc să-l închid; în rest am fost impecabilă, ca de obicei. Încă mai simt ca anul trecut pe vremea asta, nu sînt un exemplu de optimism (nu sînt un exemplu de nimic, de fapt), însă e ceva mai multă linişte acum. Ceea ce vă doresc şi vouă, dacă asta e ce căutaţi.
Grim

Teri

Dnu’ Brett şi drele Muse

Posted in concert, Martina on Octombrie 9, 2007 by Mary Alexe
Am fost la concertul Muse între 2 drumuri istovitoare fizic şi sufleteşte, pentru că am călcat pentru ultima oară în casa în care am crescut. Oboseala fizică a venit cam în a doua jumătate a concertului, cînd deja era atîta lume în jurul meu încît nici nu mă puteam prăbuşi. Dincolo de asta, revederea cu grupul vesel (între care minoritatea masculină, Cristi, era sincer urît de noi toate pentru înălţimea lui de peste 2m) a mai şters din apăsare.

Apare Brett pe scenă. O prestaţie absolut suprinzătoare pentru mine, cu totul altceva decât mi-aş fi imaginat pentru el fără Suede. Nu vă spun de reacţiile din grup (pentru că şi noi avem o reputaţie de apărat, nu numai tu, corina!:)). Energie, eleganţă, poftă de cîntat şi totuşi abia dacă am zărit un zîmbet pe faţa lui de drum lung, cu tunsoare de puştan.
Surprizele aşteptate au fost piesele marca Suede, însă plîng şi acuma după „Scorpio Rising”, aşa cum am plîns după „Blue American” la Placebo.

După pauza prea lungă pentru nerăbdările noastre şi foamea care mă-ncerca (sigur, n-avea nicio legătură cu ciocolata pe care o mînca vecina mea din dreapta), intră Muse, care au fost un flux continuu de energie şi care m-au lovit în plin cu o forţă neaşteptată. Sunet răguşit al chitărilor (în colţul din stânga al scenei stăteau aliniate semeţ cel puţin alte 6-7 grifuri), distors, tobe Tama şi bass care-mi cutremurau şi inima şi hainele de pe mine, lumini, imagini superb şi atemporal prelucrate care dădeau senzaţia că atunci şi acolo începe şi termină totul; undeva la mijloc între Radiohead şi Placebo, combinînd incredibil de firesc accentele clasice cu pasaje heavy şi sound electronic. Poate n-a fost cel mai de suflet concert la care am mers, însă a fost excepţional. Şi am înţeles de ce sunt atît de apreciaţi pentru prestaţiile live, care dau de fapt măsura unui artist.

p.s. O fată cu care m-am împrietenit a avut o idee excelentă: să facem o petiţie pentru bilete la concerte în funcţie de înălţimea cumpărătorului/spectatorului. Dacă-i aşa, Talida ar trebui să stea chiar pe scenă, ceea ce ar face-o să intre în conflict de interese cu mine. Deci nu semnez aşa ceva. 😀

alt p.s. În urma ameninţărilor cu linşarea, torturarea, moartea şi tot ce poate fi mai rău, rectific: ideea cu petiţia pentru bilete acordate la concert în funcţie de înălţime a fost a Martinei. S-a înţeles? Am rectificat, să nu avem discuţii, ţ-ar dreptu’ăla de autor!

Brett Anderson live la Bucureşti

Muse live la Bucureşti

Poze concert

Ali

Posted in Martina, Poze, Prieteni on Octombrie 24, 2006 by Mary Alexe

Martinele si Ali, cunoscuta anterior ca Alinuta, zisa si Pascale. N-o s-o mai vedem vreo doi ani decit daca tragem o fuga pina la Roma. Nu ca sa sa ne punem bine cu ea, ci pentru ca ne recunoastem momentul de slabiciune, declaram ca deja ne e dor de ea si ne batem ca niste ulii pe margelele pe care ni le-a lasat mostenire, ceea ce a si anticipat spre propriul ei amuzament. Nu-i asa, Magda?